Primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, susține că a obținut o victorie decisivă în litigiul fiscal care i-a marcat aproape două decenii de carieră publică. Miza nu este doar una financiară, ci și una de imagine: dacă soluția invocată de edil desființează nucleul pretenției fiscale formulate de ANAF în 2009, atunci cade și una dintre cele mai folosite teme de atac politic din ultimii ani.

Potrivit informațiilor prezentate de Negoiță, prin Hotărârea 835/2026, pronunțată pe 18 mai 2026, instanța a admis cererea de chemare în judecată și a desființat, ca nelegale, decizia de soluționare a contestației nr. 334/17.11.2021, decizia de impunere nr. 867213/02.12.2009 și raportul de inspecție fiscală nr. 867185/27.11.2009, în ceea ce privește suma de 105.429.067 lei. Este exact principalul fiscal pe care s-a construit, în timp, întreaga poveste a datoriei invocate de Fisc.

Dosarul nu este nou. Litigiul are rădăcini în decizia de impunere emisă de ANAF în 2009, iar în 2022 Curtea de Apel București a suspendat executarea acelei decizii până la soluționarea definitivă a acțiunii în anulare. În spațiul public, disputa a rămas însă activă ani la rând, inclusiv prin sumele foarte mari care au continuat să apară în declarațiile de avere și în relatările de presă.

Din punct de vedere politic, acesta este adevăratul efect al hotărârii invocate acum de primarul Sectorului 3. Dacă instanța a demolat principalul fiscal, atunci întreaga construcție formată din dobânzi și penalități își pierde temelia. Asta înseamnă că una dintre cele mai grele etichete publice lipite de numele lui Robert Negoiță — aceea a edilului cu datorii uriașe la ANAF — riscă să se prăbușească odată cu baza juridică a dosarului.

Negoiță merge mai departe și susține că dosarul a avut, încă de la început, o componentă politică. Argumentul său este legat de momentul emiterii actelor fiscale, la finalul anului 2009, într-un context de confruntare dură între PDL și PSD. Această interpretare rămâne una politică, nu o constatare judiciară, dar este clar că edilul încearcă să repoziționeze litigiul nu doar ca abuz fiscal, ci ca episod de presiune instituțională cu miză politică.

Un element important de context este că, în 2020, pe latura penală, DNA a clasat dosarul de evaziune fiscală legat de tranzacțiile imobiliare ale lui Robert Negoiță, concluzia fiind rezumată public prin formula „fapta nu există”. În paralel, litigiul fiscal a continuat, ceea ce a permis ca tema datoriei să rămână ani întregi în jocul politic și mediatic.