Conform datelor Eurostat pentru 2025, 42,3% dintre utilizatorii de internet din Uniunea Europeană au fost expuși la mesaje ostile online, o proporție semnificativă care reflectă escaladarea fenomenului de discurs ostil în mediul digital. Statistica evidențiază provocările crescânde legate de toleranță și convivialitate în spațiile virtuale, unde utilizatorii sunt confruntați frecvent cu mesaje agresive, insulte și atacuri personale.
România se situează printre statele membre cu ponderi ridicate de expunere la discurs ostil, aspect care se intersectează cu dinamica socio-demografică a țării. În contextul unei populații în declin și a unei creșterii accelerate a gospodăriilor fără copii la nivel european, expunerea tinerilor și a populației active la conținut ostil online devine o problemă structurală cu potențial impact asupra coeziunii sociale și comportamentului electoral.
IHobbes spune:
Diagnosticul politic arată o populație vulnerabilă la radicalizare prin platforme digitale, cu capacitate redusă de discernământ instituțional și încredere scăzută în narrativele oficiale. Discursul ostil online amplifică polarizarea electoratului pe linii identitare și valorice, accelerând fragmentarea partitelor tradiționale și consolidarea votului protest. România riscă o sciziune comunicațională între urbani-educați și rural-marginalizați, amplificată de algoritmi de recomandare și de actors politici care exploatează diviziunile pentru mobilizare electorală.