Potrivit celui mai recent sondaj CURS, partidul AUR consolidează poziția de lider în preferințele electoratului român, obținând 32% din intențiile de vot. Pe locul doi se află PSD cu 24%, urmat de PNL cu 20% și USR cu 10%. Rezultatele sondajului reflectă o fragmentare continuă a scenei politice românești și o preferință crescândă a electoratului pentru forțele politice cu o retorică mai puternică pe teme naționale și de protest față de sistemul politic tradițional.

Figura publică strâns asociată cu AUR, Călin Georgescu, beneficiază de un nivel de încredere de 32% în rândul respondenților, un indicator care sugerează o mobilizare susținută a unei baze electorale dedicate. Aceste cifre semnalează o recompoziție majoră a peisajului electoral, în care partidele tradiționale, PSD și PNL, își văd influența diminuată în favoarea unui discurs politic mai radical și mai orientat către valorile conservatoare și naționaliste.

Sondajul CURS evidențiază o tendință pe termen mediu de polarizare a electoratului românesc, cu o creștere a voturilor concentrate la extremele spectrului politic. Această dinamică ar putea avea implicații semnificative pentru formarea coaliției guvernamentale și pentru direcția politicii interne și externe a României în perioada următoare.

IHobbes spune:

Diagnostic La Dosar: România se află într-o fază accentuată de realiniere electorală, în care erodarea sprijinului pentru forțele de guvernare tradiționale (PSD-PNL) în favoarea unui populism de dreapta radicalizat (AUR) reflectă o criză de încredere în elita politică instituționalizată. Fragmentarea vot-share, asociată cu mobilizarea unui elector anti-establishment mobilizat de figuri carismatice cu retorica nationalism-conservatoare, crește riscul de instabilitate coaliționară și favorizează o dinamică de competiție cu suma-zero între blocuri politice irreconciliabile. Contextul european, securitizarea electorală și eroziunea consensului civic creează condiții pentru o volatilitate crescândă și pentru o posibilă criză constituțională dacă forțele radicale obțin mandatul executiv fără o legitimitate coaliționară clară.