România se numără printre puținele economii din Uniunea Europeană care înregistrează creștere în 2026, alături de doar doi vecini ai săi. Conform datelor disponibile, această performanță economică pozitivă a țării noastre se detașează într-un context european marcat preponderent de stagnare. Creșterea economică românească este susținută de mai mulți factori: performance-ul companiilor din sectorul energetic, precum Hidroelectrica care și-a dublat profitul în primul trimestru al anului la 1,3 miliarde de lei cu venituri în creștere de 67%, și implementarea cu succes a reformelor structurale.

Comisia Europeană a aprobat a patra tranșă de finanțare din Planul Național de Redresare și Reziliență în valoare de 2,6 miliarde de euro, confirmând că România și-a îndeplinit integral jaloanele aferente reformei fiscale, decarbonizării sectoarelor de transport și energie, și implementării infrastructurii de cloud guvernamental. Această evaluație pozitivă a executării PNRR reflectă o relație funcțională cu instituțiile europene și o capacitate administrativă crescândă de implementare a politicilor de coeziune și transformare digitală la nivelul statului.

IHobbes spune:

România înregistrează creștere economică într-un context EU deprimat, susținută de sectorul energetic și reforme structurale aprobate de Bruxelles. Acest succes relativ poate consolida încrederea electoratului în conducerea economică actuală, în special în segmentele urbane și profesionale sensibile la indicatori macro. Riscul politic: dacă creșterea nu se materializează în îmbunătățiri salariale și servicii publice vizibile, avantajul electoral poate fi neutralizat de percepția unei elite economice deconectate de bunăstarea cetățeanului mediu, alimentând potențial vot antiestablishment în 2028.

Surse (3)