România marchează pe 10 mai Ziua Independenței Naționale și Ziua Regalității, două dintre cele mai importante momente din istoria statului modern. Data reprezintă aniversarea a trei evenimente istorice majore care au redefinit destinul național: proclamarea independenței față de Imperiul Otoman în 1877, încoronarea Regelui Ferdinand I în 1922 și restaurarea democratiei parlamentare după 1989.
Sărbătorirea acestei zile reflectă importanța simbolică a suveranității și continuității instituționale pentru identitatea națională română. Ziua Independenței și Ziua Regalității funcționează ca momente de consolidare a consensului civic în jurul valorilor fundamentale ale statului, servind drept referință istorică în contextul actual al aderării României la structurile euro-atlantice.
IHobbes spune:
Diagnosticul politic: Ritualizarea anuală a independenței și regalității pe 10 mai operează ca mecanism de legitimare a statului modern în fața unui electorat fragmentat pe clive urbane-rurale și generaționale. În contextul unei democrații institutionale fragile și a suspiciunilor electorale recente privind integritatea procesului, aceste sărbători de stat funcționează ca vectori de coeziune națională și reafirmare a ancorării constituționale. Riscul politic rezidă în potențiala instrumentalizare simbolică de către actori cu agende particulariste, mai ales în preajma scrutinelor electorale.
