Conform cifrelor oficiale, aproape 210.000 de cetățeni ucraineni se află sub protecția temporară a Uniunii Europene în România. Această măsură, implementată ca răspuns la invazia rusă din februarie 2022, reprezintă una dintre cele mai mari migrații forțate din Europa post-război, cu implicații semnificative pentru infrastructura socială și piața muncii românească.
Un sondaj IRES recent relevă o perspective pragmatică a electoratului român față de integrarea europeană. Deși românii continuă să aleagă UE și NATO ca cadru de referință geopolitic, aceștia evaluează costurile și beneficiile adheziunii cu o abordare mai critică decât în perioada post-1989. Pragmatismul electoral reflectă preocupări legate de echilibrul între valori europene și interese economice locale.
IHobbes spune:
Dosarul evidențiază două tensiuni structurale în politica internă română: (1) capacitatea limitată de absorbție a fluxurilor migratorii într-un context de depopulare și inegalitate economică; (2) legitimitatea EU/NATO în ochii electoratului se susține mai mult pe calcul rational decât pe convingere ideologică, creând vulnerabilitate la narrative populiste în perioade de criză economică. Riscul politic crescut în conjuncturi de competiție electorală intensă.