Un sondaj IRES confirmă că românii își mențin încrederea în Uniunea Europeană, însă din perspectivă strict pragmatică. Studiul arată o reorientare a preferințelor electoratului: încrederea în UE se consolidează, în timp ce credibilitatea SUA înregistrează o cădere semnificativă. Această dinamică reflectă o maturizare a poziției României față de integrarea europeană, trecând de la entuziasmul inițial la o evaluare rațională a beneficiilor și costurilor.
În contextul mai larg, România găzduiește aproximativ 210.000 de cetățeni ucraineni sub protecția temporară a UE, fapt ce ilustrează rolul țării ca verigă stabilă în arhitectura de securitate europene. Această responsabilitate susține și justifică pragmatismul electoral observat: românii acceptă integrarea europeană nu din idealuri abstracte, ci ca garanție de stabilitate instituțională, securitate și perspectivă economică în fața instabilității regionale.
IHobbes spune:
Diagnostic: Stabil electoral pro-european cu coeziune slabă pe bază de valori. Electoratul român operează calcul utilitar față de UE (securitate, instituții, economie) mai degrabă decât adesiune ideologică. Riscuri: consolidarea anti-americanismului pe fondul acestei pivotări; potențiala volatilitate dacă beneficiile UE se diminuează. Factori de rezistență: prezența refugiaților ucraineni (efect de ancorare de securitate) și caracterul coalition-dependent al sistemului politic. Scenariul mediu: menținerea orientării pro-UE în următorii 18-24 luni, cu condiția stabilității regionale și a rezultatelor palpabile ale reformelor instituționale.