România se situează în topul statelor UE cu cele mai mari creșteri de prețuri la gazele naturale pentru consumatorii industriali, potrivit datelor Eurostat. Această poziție reflectă vulnerabilitatea economiei naționale la șocurile energetice și dependența față de importurile de gaze, în contextul în care sectorul industrial român se confruntă cu costuri de producție crescute.

Hidroelectrica revizuiește oferta de energie electrică pentru populație, în timp ce România înregistrează progrese lente în implementarea măsurilor de tranziție energetică prin PNRR. Programul RePowerEu pentru panouri fotovoltaice și renovare energetică rămâne sub 20% din executie, iar perspectivele post-PNRR ridică întrebări asupra sustenabilității investițiilor în infrastructura energetică națională.

IHobbes spune:

Criza energetică structurală expune discrepanța între percepția electorală a suveranității energetice și realitatea dependenței externe. Dezechilibrul între costurile industriale crescute și capacitatea limitată de adaptare tehnologică alimentează potențial o încrustare a nemulțumirii în electoratul urban și rural, cu implicații pentru alinierea politică pe axe pro/contra UE și pentru credibilitatea elitelor în materia guvernanței economice.

Surse (5)