Angajații români se simt mai productivi la locul de muncă comparativ cu colegii lor din Uniunea Europeană, conform unui studiu recent. Cu toate acestea, această percepție asupra productivității nu este susținută de infrastructură tehnologică adecvată – trei pătrimi din angajații români prezintă competențe insuficiente în domeniul securității cibernetice, ceea ce reprezintă o vulnerabilitate semnificativă în contextul digitalizării pieței muncii europene.

Pe plan economic, sector privat românesc înregistrează semnale pozitive, exemplificat prin expansiunea internațională a producătorului de hârtie igienică Don Pedro, care investește 15 milioane euro pe piețe externe. Această dinamică contractează însă tensiunile structurale din economie: percepția unei productivități crescute la nivel individual nu se transpune în competitivitate tehnologică durabilă, expunând un decalaj între aspirații și capacități reale de modernizare digitală.

IHobbes spune:

Diagnostic politic: Discrepanța între auto-evaluarea pozitivă a productivității și deficitele severe de alfabetizare cibernetică semnalează o problemă de conștientizare colectivă și investiții publice în capital uman digital. Riscul politic derivă din potențialul de dezamăgire electorală dacă investițiile private locale nu se materializează în salarii și stabilitate ocupațională, iar statul rămâne absent din dimensiunea de upskilling tehnologic obligatoriu. Fără corecție urgentă în politica educației digitale, România riscă marginalizarea competitivă în UE pe termen mediu-lung.

Surse (3)