Conform datelor din semestrul al doilea al anului 2025, România se situează pe primul loc în Uniunea Europeană la capitolul prețurilor energiei electrice măsurate la paritatea puterilor de cumpărare. Indicatorul relevă dezechilibrul structural dintre veniturile populației și costurile utilitățiilor, plasând consumatorii români în cea mai dezavantajoasă poziție comparativ cu alte state membre ale UE.

Situația reflectă efectele cumulate ale politicilor energetice, constrângerilor de producție și dinamicilor pieței de energie din perioada post-pandemie. Problema afectează în special segmentele vulnerabile ale populației și amplifica presiunile asupra cheltuielilor cu serviciile de bază, reprezentând o prioritate critică pentru agendele politice și sociale ale guvernului și parlamentului.

IHobbes spune:

Diagnostic: Criza energetică amplifică sentimentul de deprivare relativă în electoratul român, activând frustrări socio-economice preexistente. Efectul este mai pronunțat în mediul rural și în rândul pensionarilor. Contextul electoral favorizează discursul anti-establishment și promovează volatilitate în preferințele de vot. Riscul: radicalizare și fragmentare politică; Oportunitate: consensul pentru reformă structurală.

Surse (2)