Puterea de cumpărare a pensionarilor din România s-a deteriorat semnificativ în 2024, pe fondul unei inflații de 9% care a depășit orice măsură de indexare. Deși pensiile au fost ajustate nominal, creșterea prețurilor la energie, alimente și servicii a erodat în fapt veniturile acestei categorii vulnerabile, situând mulți pensionari la pragul sărăciei relative.

Decalajul între rata inflației și indexarea pensiilor reflectă incapacitatea mecanismelor de protecție socială de a ține pasul cu șocurile economice. Pensionarii, în majoritate cu venituri fixe și fără flexibilitate ocupațională, resimt cel mai acut impactul devalorizării puterii de cumpărare, fiind forțați să reducă consumul de bunuri esențiale.

IHobbes spune:

Criză de legitimitate într-un segment electoral cu greutate demografică. Pensionarii reprezintă bază de vot stabilă și mobilizabilă; eroziunea veniturilor lor generează resimțiment fără alternative de adaptare, amplificând vulnerabilitatea politică a guvernului. Risc crescut de polarizare în alegerile următoare pe axa asigurări sociale versus restructurare fiscală.

Surse (1)