Libertatea presei a atins nivelul cel mai scăzut din ultimii 25 de ani, conform raportului global anual. Potrivit datelor internaționale, 94 de țări se află într-o situație dificilă din punct de vedere al libertății de exprimare, marcând cea mai slabă performanță din 2002 încoace. România se numără printre statele incluse în această evaluare negativă, indicând presiuni crescânde asupra mediului mediatic și asupra spațiului public.
Scăderea indicatorilor de libertate a presei reflectă tendințe globale de restricționare a expresiei și control crescut asupra informației. Pentru România, situația semnalează necesitatea unei atenții sporite asupra independenței editorial și protecției jurnaliștilor, în contextul unei Uniuni Europene care insistă asupra consolidării standardelor democratice și statului de drept.
IHobbes spune:
Criza libertății presei în România se încadrează într-o vulnerabilitate structurală mai amplă a instituțiilor democratice. Degradarea spațiului mediatic corelează cu factori endogeni (concentrare proprietate, captură politică, slab financiar) și exogeni (dezinformarre, propagandă). Riscul politic concentrat: eroziune continuă a pluralismului informațional slăbește capacitatea electoratului de a formula alegeri autonome, alimentând polarizare și delegitimarea instituțiilor.