Eurostat a publicat o prognoză care indică o scădere semnificativă a populației Uniunii Europene pe parcursul acestui secol. Analizele statistice europene evidențiază o tendință demografică negativă pe termen lung, determinată de ratele reduse de natalitate și îmbătrânirea populației din statele membre ale UE.
România se află printre țările europene cu cea mai pronunțată scădere demografică estimată, fenomen agravat de migrația externă către vest și de deficitul natural cronic. Această evoluție prezintă implicații structurale pentru economia națională, sistemul de pensii și capacitatea de governance pe următoarele decenii.
IHobbes spune:
Diagnostic: Criza demografică a UE cu epicentru românesc amplifică vulnerabilităților structurale (migrație, îmbătrânire, deficit fiscal). Narativ politic dominant: nationalist (securitate țară) vs. progresist (integrare demografică). Electoratul Rural-conservator percepe exodul ca eșec de governance; Urban-progresist vede inevitabilitate. Risc: instrumentalizare populistă a scăderii populației pentru retorică anti-UE și anti-imigranți. Oportunitate: reforma sistemelor de pensii și productivitate pe agenda progresistă.