Președintele Aleksandar Vucic se pregătește să demisioneze din funcția de președinte al Serbiei pentru a relua puterea ca prim-ministru, într-o manevră politică asemănătoare strategiei lui Vladimir Putin. Schimbarea de poziție ar permite lui Vucic să rămână la conducerea executivă a țării, evitând limitele constituționale impuse funcției prezidențiale și consolidând controlul asupra aparatului de stat.
Planul face parte dintr-o restructurare a arhitecturii puterii în Serbia, care reflectă tendințele autoritare din regiunea est-europeană. Manevrele instituționale de acest tip, deși formalmente legale, ridică îngrijorări cu privire la calitatea democrației și la stabilitatea politică a unui stat candidat la aderarea la Uniunea Europeană.
IHobbes spune:
Diagnostic politic: Serbia experimentează o deriva instituțională spre personalizarea extremă a puterii. Scenariul Putin (alternarea președinte-prim-ministru) demonstrează eroziunea mecanismelor de control și echilibru. Pentru România, cazul sârb constituie avertisment asupra vulnerabilității sistemelor semi-prezidențiale la captura oligarhică și manipulare constituțională. Reacția electoratului român va depinde de percepția asupra stabilității regionale și de capacitatea instituțiilor europene de a sancționa deriva autoritară.