Conform celui mai recent Eurobarometru, 73% dintre români consideră că țara beneficiază de apartenența la Uniunea Europeană, plasând România printre cetățenii europeni cei mai optimiști cu privire la viitorul instituției și al lumii. Cu toate acestea, această încredere în proiectul european coexistă cu o nemulțumire foarte ridicată față de calitatea vieții personale și cu percepții asupra inegalităților economice profunde, ilustrate de anomalii precum cea a României cu a doua producție de țiței din UE, dar cu prețuri la pompă comparabile cu statele occidentale.

Decalajul dintre optimismul față de UE și pesimismul privind condiția materială proprie reflectă o realitate politică complexă: cetățenii români asociază stabilitatea și progresul pe termen lung cu apartenența europeană, dar se confruntă cu frustrări cotidiene generate de corupție, inegalități și acces limitat la oportunități. Acest pattern comportamental sugerează că sprijinul pentru UE rămâne rezistent, dar pe baze mai puțin solide decât în alte state membre, fiind vulnerabil la crize economice sau perceții de nedreptate distributivă.

ihobbes: Română a evitat antieuropeismul prin ancorare instituțională și aspirație de progres, dar legitimitatea UE rămâne condiționată de rezultate tangibile interne. Riscul politic major: consolidarea unui discurs populist care valorifică această contradicție, pozționând UE ca victimă a eșecurilor guvernanței naționale sau, invers, ca complică a elitelor corupte locale.

Surse (4)