România, alături de alte 11 state membre, solicită Comisiei Europene majorarea finanțărilor din Fondul de Modernizare al UE și menținerea acestuia și după 2030. Cererea grupului de țări este însoțită de propunerea unei reforme fundamentale a sistemului de certificate de carbon, care să permită o distribuție mai echitabilă a resurselor între statele în tranziție energetică.

Deși România dispune de alocări substantive din fondurile europene pentru dezvoltare și modernizare, țara înregistrează una dintre cele mai slabe rate de implementare comparativ cu alte state membre. Decalajul dintre resursele disponibile și capacitatea de absorbție eficientă evidențiază deficiențe structurale în capacitatea administrativă și de planificare strategică la nivel guvernamental.

IHobbes spune:

Poziția României în negocierile UE asupra finanțărilor climatice reflectă o strategie ambiguă: cererea de resurse suplimentare mască incapacitatea de utilizare eficientă a fondurilor existente. Diagnosticul politic arată slăbiciune negociatoare pe termen lung și vulnerabilitate la coalițiile ad-hoc în Consiliul UE, în timp ce măsurile de tranziție energetică rămân captive ale intereselor oligarhice locale și lipsesc de voinţă politică reală de implementare.

Surse (5)