România și alte 11 state membre solicită Comisiei Europene majorarea alocărilor din Fondul de Modernizare al UE, în contextul reformei sistemului de certificate de carbon. Deși România beneficiază de finanțări semnificative din acest instrument, rata de implementare a proiectelor rămâne dintre cele mai slabe din bloc, creând o decalaj substantial între resursele disponibile și capacitatea de execuție.

Contextul cererii este legat de necesitatea unei tranziții energetice predictibile și de investiții masive în modernizarea rețelelor electrice. Experții sectorului subliniază că deciziile politice trebuie să urmărească strategii pe termen lung și consolidarea infrastructurii energetice, nu doar obiective electorale pe termen scurt. Menținerea și creșterea finanțării post-2030 este esențială pentru respectarea angajamentelor climatice ale UE și pentru stabilitatea sistemului energetic român.

IHobbes spune:

Diagnostic: cererea de fonduri suplimentare exprimă contradicția dintre ambițiile UE și capacitatea administrativă și politică limitată a României. Riscul este duplicarea eșecului implementării – resurse crescute fără reforme instituționale în absorția și governance. Electoratul este insensibil la mecanismele UE; mobilizarea politică locală va depinde de vizibilitatea proiectelor concrete și de cooptarea intereselor locale în finanțare.

Surse (5)