Smartphone-urile și platformele sociale au evoluat de la instrumente de comunicație utilă la vectori de dependență comportamentală și manipulare în rândul utilizatorilor români. Studiile recente demonstrează că utilizarea compulsivă a rețelelor sociale afectează negativ sănătatea mentală, concentrarea și relațiile interpersonale, în special la population tânără, care petrece peste 4 ore zilnic pe aceste platforme.
Algoritmii de recomandare sunt proiectați pentru a maximiza angajamentul și tiempo de interacțiune, nu pentru a furniza informație echilibrată. Aceasta creează camere de rezonanță ideologice și facilitează răspândirea desinformării, influențând percepția realității politice și sociale a românilor. Regulatorii europeni, inclusiv România, au început să implementeze măsuri legislative pentru limitarea acestor practici, dar efectul rămâne limitat.
IHobbes spune:
Dependența de social media și manipularea algoritmică amplifică polarizarea electoratului român, erodează încrederea în instituții și creează vulnerabilitate la campanii de dezinformare. Electorul mediu este expus la narrativuri fragmentate și spin politic în tiempo real, reducând capacitatea de vot informat și facilitând extremismul politic în ambele sensuri ideologice. Riscul pentru stabilitate democratică este crescut în perioade de turnover electoral și în contexte de criză.