Dependența de smartphone-uri și rețelele sociale a devenit o problemă de sănătate publică și control comportamental, potrivit analizei publicate de Gândul. Platformele digitale, inițial concepute ca instrumente de conectare, s-au transformat în mecanisme sofisticate de captare a atenției și manipulare psihologică, exploatând principiile din neurobiologie și psihologie comportamentală pentru a maximiza timpul de folosire și generarea de date personale.
Algoritmii de recomandare funcționează ca sisteme de condiționare operantă, creând bucle de dependență similare celor din jocurile de noroc. Cercetătorii avertizează că efectele asupra tinerilor utilizatori includ anxietate crescută, depresie și deteriorarea capacității de concentrare. Această dinamică ridică întrebări grave privind autonomia decizionali a cetățenilor, mai ales în context electoral, unde manipularea informației prin algoritmi poate influența orientarea politică a segmente largi ale electoratului.
IHobbes spune:
Riscul strategic: platformele digitale, prin mecanismele de captare atențională și profilare comportamentală, constituie vectori potențiali de influență asupra electoratului în condiții de vulnerabilitate crescută. În contextul electoral românesc, fragmentat și susceptibil la dezinformare, dependența de social media amplificată de algoritmi non-transparenți poate distorsiona preferințele politice ale unor segmente decizive (tineri urbani, locuitori ai zonelor defavorizate), erodând calitatea deliberării democratice.