Ministrul interimar al Transporturilor, Miruță, a respins bugetele pentru mai multe companii de stat de importanță critică, inclusiv Tarom, CFR și CNAIR, motivând decizia prin caracterul nerealist al estimărilor financiare pe care sunt construite. Oficial, recheierea documentelor bugetare marchează o poziție fermă a ministerului față de o practică des întâlnită în administrația publică română: elaborarea de bugete care nu corespund realităților operaționale și capacităților efective ale acestor entități.

Gestul lui Miruță semnalează o intenție de rigoare bugetară și o posibilă redefinire a relației dintre minister și companiile subordonate. Prin refuzul de a accepta documente construite pe baze nerealiste, ministerul trimite o cerință pentru planuri financiare credibile și fundamentate pe date concrete, o mișcare care ar putea marca debutul unei serii de transformări în modul de gestionare a finanțelor publice în sectorul transporturilor.

IHobbes spune:

Diagnostic politic: Decizia ministrului Miruță reflectă o tentativă de disciplinare instituțională și de introducere a unei mai mari rigurozități bugetare în sectorul transporturilor. În contextul electoral și politic românesc fragil, o astfel de acțiune poate fi interpretată ca semnal de competență administrativă sau, alternativ, ca instrument de presiune asupra unor entități care apar necooperante. Impactul electoral depinde de percepția publică asupra eficacității acestei măsuri.