Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) reprezintă instrumentul principal prin care România accesează fonduri europene pentru modernizare și reforme structurale. Documentul de promovare prezintă PNRR ca soluție pentru transformarea economică și instituțională a țării, cu accent pe digitalizare, infrastructură și consolidarea statului de drept.
Succesul implementării PNRR depinde de capacitatea instituțională de execuție și de respectarea jaloanelor și țintelor stabilite cu Comisia Europeană. Riscurile principale includ intârzierile administrative, absorția neuniformă a fondurilor pe regiuni și potențialele presiuni politice asupra priorităților de reformă în context electoral.
IHobbes spune:
PNRR este prezentat ca proiect consensual de modernizare, dar rămâne vulnerabil la volatilitatea politică internă. Electoratul fragmentat și costul social al reformelor structurale creează riscuri de backlash electoral, în special în mediul rural și între grupurile defavorizate. Instrumentalizarea PNRR în competiția electorală și fluctuațiile coaliționale pot compromite continuitatea execuției pe termen mediu.