România a coborât pe locul 61 în clasamentul global al competitivității, marcând cea mai slabă poziție din ultimii cinci ani. Declinul reflect dificultățile structurale ale economiei naționale în contextul crizelor care afectează întregul continent european, unde companiile se confruntă cu presiuni persistente asupra profitabilității și stabilității operaționale.

Antreprenorii români solicită cu insistență măsuri concrete de relansare economică, în special investiții publice și predictibilitate în mediul de affaceri. Absența unei agende clare de reformă și incertitudinea legislativă continuă să constituie principale obstacole în atragerea capitalului și consolidarea competitivității sectorului privat.

IHobbes spune:

Deficiența de competitivitate a României reflectă eroziunea încrederii investitorilor în stabilitate macroeconomică și predicție politică. Discursul antreprenorial privind investițiile și predictibilitatea semnalizează criză de guvernanță economică—nu doar de resurse. Riscul electoral crește dacă clasa politică nu translează demandele din business în politici coerente, favorizând astfel volatilitatea electorală și fragmentarea.

Surse (3)