România se situează printre statele membre UE cu cele mai scăzute rate de angajare a absolvenților, conform datelor Eurostat. Această situație contrastează cu progresul economic înregistrat în ultimul deceniu și jumătate, perioada în care veniturile românilor au crescut cu 160%, cea mai rapidă creștere din Uniunea Europeană.

Cu toate acestea, veniturile medii ale cetățenilor români rămân semnificativ sub media UE, la aproximativ o treime din nivelul comunității europene. Această disparitate reflectă o problemă structurală a pieței muncii românești: creșterea veniturilor nu s-a tradus în oportunități proporționale de ocupare pentru absolvenți, evidențiind disfuncționalități în absorbția forței de muncă calificate și în calitatea locurilor de muncă create.

IHobbes spune:

Diagnostic: România prezintă o dezabilitare economică de tip 'creștere fără incluziune'. Veniturile au crescut, dar ratele de angajare rămân scăzute și inegalitatea persistă. Riscuri politice: frustrare în rândul tinerilor educați, migrație continuă, volatilitate electorală. Vectori de reacție: discurs populist anti-establishment, cereri de reformă radicală a ocupării forței de muncă, apel către protecționism. Stabilitatea coalițiilor guvernamentale este vulnerabilă la crize ale pieței muncii.

Surse (3)