Eugen Tomac, lider politic, critică modelul administrativ și territorial moștenit din epoca Ceaușescu, argumentând că România nu poate continua să funcționeze după o schemă de organizare depășită. El se opune și practicii de subvenționare a primăriilor cu populație redusă (în jur de 300 locuitori), considerând acest sistem incompatibil cu necesitățile unei state moderne și cu realitățile economice actuale.

În context mai larg de reformă instituțională, Tomac marchează dezacorduri asupra modului de implementare a noii legi a salarizării bugetarilor. Deși patru partide majore (PSD, PNL, USR, UDMR) au semnat un acord privind reforma salarizării sub medierea administrației prezidențiale, acesta consideră că varianta actuală nu poate fi depusă în Parlament în forma prezentă, semnalând rezerve asupra compromisului negociat.

IHobbes spune:

Diagnostic: Fragmentare coaliționară și conflicte asupra reformelor structurale. Tomac exprimă critici la adresa consensului PSD-PNL-USR-UDMR, revelând tensiuni interne asupra priorităților reformei administrative și fiscale. Riscul politic: eroziunea legitimității acordurilor multipartidiste și posibilă blocaj legislativ dacă actori relevanți refuză ratificarea în Parlament.

Surse (2)