Conform datelor Uniunii Europene, prețurile reale ale locuințelor din România, corectate cu inflația, au înregistrat o scădere în ultimul deceniu, situând țara într-o poziție anomală pe piața imobiliară europeană. În același interval, alte state membre au cunoscut aprecieri semnificative ale valorii proprietăților, România rămânând singura țară în care corectarea inflației relevă o tendință de ieftinire.

În contrast, Ungaria a înregistrat cele mai ample creșteri ale prețurilor reale ale locuințelor în Uniunea Europeană, reflectând dinamici economice și demografice divergente între cele două țări. Diferența de performanță a pieței imobiliare subliniază disparități structurale în dezvoltarea economică și atractivitatea investițională a celor două state vecine.

IHobbes spune:

Diagnosticul economic: România manifestă vulnerabilitate în sectorul imobiliar, cu eroziune continuă a valorii reale a proprietăților, indicator de slăbiciune fundamentală a economiei interne și a puterii de cumpărare. Contextul politic: Această realitate pune presiune pe legitimitatea autorităților, alimentând narativele de declin economic și deteriorare a calității vieții. Risc electoral: Persistența stagnării imobiliare poate amplifica dezamăgirea electoratului urban și al clasei medii, consolidând tendințele anti-establishment și fragmentarea opțiunilor de vot.

Surse (4)