Deși investițiile în inteligență artificială cresc exponențial, două treimi din companii (66%) consideră că soluțiile AI disponibile pe piață nu au ajuns la maturitate suficientă pentru implementare la scară largă. Această paradox investițional reflectă o dilemă strategică în rândul corporațiilor româneștri și internaționale: necesitatea de a aloca resurse pentru nu rămâne în urmă tehnologic versus prudența față de tehnologii încă instabile și cu rezultate impredictibile.

Pe fondul acestei reticențe față de AI, economia reală românească continuă să se orienteze pe sectoare tradiționale: producătorul de ferestre VELUX mizează pe modernizarea ofertei cu sisteme electrice, TeraPlast extinde operațiunile pe piața spaniolă, iar grupuri precum DN AGRAR și proiecte de infrastructură majore (Brașov-Făgăraș) consolidează investițiile în domenii cu modele de afaceri testate și rezultate măsurabile.

IHobbes spune:

Dualismul între aspirația tehnologică și conservatorismul strategic caracterizează comportamentul corporativ actual. Lipsa maturității AI deceleaza transformarea digitală, creând oportunitate pentru partide și actori politici să cadreze narrativul dezvoltării economice în jurul securității ocupaționale și valorilor tradiționale—segment electoral cu pondere semnificativă în mediul rural și în rândul lucrătorilor în sectoare materiale.

Surse (5)