Conform unui studiu Horváth, 66% din companiile românești și internaționale considerate consideră că soluțiile de inteligență artificială disponibile pe piață nu au atins încă nivelul de maturitate necesar pentru implementare la scară largă, în ciuda unei creșteri masive a investițiilor în tehnologia AI. Această percepție reflectă o decalaj semnificativ între așteptările industriei și realitatea ofertei comerciale actuale, cu implicații directe asupra strategiilor de digitalizare și transformare tehnologică a companiilor.

Paradoxul investițiilor în AI fără soluții mature relevă o dinamică caracteristică a economiei digitale: corporațiile mondiale și locale continuă să injecteze capital substanțial în cercetare și dezvoltare AI, speculând pe viitoare utilizări, în timp ce instrumentele disponibile astazi rămân limitate ca funcționalitate și fiabilitate. Această situație plasează organizațiile române în poziția de a aloca resurse către tehnologii neperfecționate, cu risc crescut de eșec implementării și nedocumentată rentabilitate investițională.

IHobbes spune:

Dezechilibrul între investiții AI și maturitatea soluțiilor semnalează o vulnerabilitate structurală a competitivității țării. România riscă captivitate tehnologică față de furnizorii globali, cu adoptare forțată a instrumentelor imature. Lipsa unei strategii naționale de AI cu standarde quality și protecție consumator amplă poate marginaliza SME-urile locale și consolida dependența economică de decidenți străini. Necesită intervenție de policy puternică și reglementare adaptativă.

Surse (5)