România se confruntă cu o criză acută în sectorul turismului, ocupând locul ultim în Uniunea Europeană din perspectiva numărului de turiști internaționali. În timp ce alte state membre înregistrează creșteri semnificative, țara noastră a suferit una dintre cele mai mari scăderi ale fluxurilor turistice la nivel comunitar, problemă care pune sub semnul întrebării competitivitatea României pe piața turismului european.

Conform surselor specialiste, lipsa unei strategii coerente de promovare turistică reprezintă cauza principală a acestei situații. Absența unei campanii de marketing internațional consistente, combinată cu deficiențe în infrastructură și servicii, a agravat marginalizarea României în competiția pentru turiștii europeni, necesitând urgent o revizuire fundamentală a politicilor de dezvoltare și promovare a sectorului turistic.

IHobbes spune:

Diagnosticul politic al dosarului relevă o disfuncție profundă în gestionarea resurselor strategice de stat. România pierde capital turistic—și implicit, venituri și locuri de muncă—din cauza unei combinații între incompetență administrativă și lipsa voință politică. Situația reflectă incapacitatea clasei politice de a formula și implementa politici coherente de dezvoltare economică regională, fiind simptom al unui sistem de guvernanță corupt și fragmentat. Fenomenul se încadrează în seria mai largă de disfuncții structurale: educație în declin, piață muncii precară, și exod demographic—factori care se întăresc reciproc într-o spirală negativă.

Surse (5)