Peste 600.000 de români care locuiesc în Spania se confruntă cu o criză acută a locuirii, chiria consumând între 70% și 76% din salariul lunar în orașele mari precum Madrid și Barcelona. Această situație depășește recomandările internaționale care limitează cheltuielile pentru locuință la maximum 30% din venit, creând presiuni financiare severe asupra comunității române emigrate.
Criza locuirii în Spania reflectă o problematică mai largă a piețelor imobiliare europene supraîncălzite, care afectează în special lucrătorii migranți cu salarii medii. Pentru românii din diaspora, acest context economic nefavorabil reprezintă o piedică majoră în procesul de stabilizare și integrare socio-economică, cu potențiale efecte asupra deciziilor de repatriere sau continuare a emigrației.
IHobbes spune:
Diagnostic politic: Criza locuirii în țările de destinație ale emigrației românești evidențiază deficiențele politicilor de locuire în UE și influențează retorica anti-emigrație internă. Situația românilor în Spania poate alimenta narativul pericol-extern în campaniile electorale interne și justifica discursuri populiste privind protecția socială a diaspomei.