Un studiu realizat de organizația Salvați Copiii relevă că 45% dintre părinții plecați la muncă în străinătate nu se vor întoarce acasă de Paște pentru a petrece sărbătoarea alături de copiii lor. Datele obținute reflectă realitatea dificilă a sutelor de mii de familii românești separate de munca în diaspora, evidențiind consecințele migrației economice asupra coeziunii familiale.
Motivațiile acestei absențe sunt diverse, cuprinzând constrângeri financiare, angajări pe contracte fără zile libere plătite, și costuri ridicate ale transportului. Situația pune în lumină tensiunea dintre necesitatea economică a familiilor și impactul emotional asupra copiilor care rămân în țară, constituind o provocare socială persistentă pentru România.
IHobbes spune:
Fenomenul migrației parentale masive constituie o fractură structurală în țesutul social românesc cu implicații electorale: amplificarea simțului de abandon și resentiment în mediile rurale și periurbane; potențializarea unui vot de protest împotriva claselor politice percepute ca indiferente la dramele familiale; și consolidarea unei narații naționalist-conservatoare asupra dezagregarii sociale. Situația favorizează mobilizarea politică prin teme de coeziune familială și repatriere a forței de muncă.