Nicușor Dan a solicitat instituțiilor statului să adopte un răspuns coordonat și coerent împotriva dezinformării, subliniind necesitatea unei comunicări strategice și nu propagandistice. Președintele a evidențiat că problema dezinformării depășește aspectele pur democratice sau etice, reprezentând o amenințare la adresa încrederii reciproce în interiorul societății.

Conform declarațiilor sale, răspunsul la dezinformare trebuie să fie unitar și bine organizat, cu implicarea activă a aparatului de stat. Mesajul transmis de șeful statului pune accent pe pericolul pe care îl reprezintă pierderea unui nivel fundamental de încredere între membri ai societății, înrăutățit de propagarea informațiilor false prin canale diverse.

IHobbes spune:

Diagnostic: Nicușor Dan abordează dezinformarea ca problemă sistemică de coeziune socială, nu doar ca criză informațională. Poziționează statul în rol activ de gestionar al comunicării strategice. Tonul adoptă framing de securitate socială (încredere colectivă amenințată), ceea ce semnalează percepția unei crize de legitimitate instituțională. Strategia comunicării naționale rămâne fragmentară; apelul la coordonare sugerează lipsa unui răspuns unificat anterior. Risc politic: dacă instituțiile eșuează în implementare, mesajul poate fi interpretat ca admisiune de incapacitate de control informațional.

Surse (2)