Șapte țări europene au demarat în 2025 o operațiune masivă de demolare a barajelor abandonate, dărâmând peste 600 de structuri și eliberând aproximativ 3.740 de kilometri de râuri. Acțiunea face parte dintr-o strategie mai amplă de restaurare a ecosistemelor fluviale și de reglementare a structurilor hidrotehnice care și-au pierdut funcționalitatea economică sau au devenit prioritar pentru mediu.
România se află și ea în rândul țărilor care se confruntă cu problema barajelor inutile care degradează calitatea apelor și ecosistemele riverane. Specialiștii subliniază că sute de bariere abandonate din rețeaua hidrografică națională necesită evaluare și demolare, în contextul angajamentelor europene privind protecția biodiversității și restaurarea habitatelor naturale.
IHobbes spune:
Subiectul reflectă convergența la nivel UE între reglementări de mediu și presiuni asupra politicilor naționale de management al resurselor. În România, mobilizarea unei agende pro-demolare a barajelor poate genera rezistență locală (agricultori, comunități dependente de infrastructură) și necesită legitimare politică prin narativă de dezvoltare durabilă, vulnerabilă la reinterpretări electorale în contexte de criză economică sau polarizare rural-urban.